miercuri, 9 februarie 2011

B.I.T.C.H. (**)

WISH list: - fluturasi in stomac;
- cariera si/sau familie;


Fluturasii din stomac vin si pleaca. Conform zicalei "Ai grija ce iti doresti caci e posibil sa se implineasca!" . Atunci cand iti doresti ceva prea mult, parca tot universul comploteaza impotriva ta. Iti doresti, visezi, vrei...usor devine obsesie...iar cand obtii, iti este frica...si apoi? Aaaaa, da...apoi incepi sa faci greseli, devii "paranoic", vezi lucruri care nu sunt.
VERDICT: u lose...
GUILTY: your sick mind...

In cele din urma revii la origini, dar de aceasta data adaugam "ranita" si cu conceptia ca dragostea nu este pentru tine. ... WE DO IT AGAIN! ...plangi, te descarci, de aduni, lumea incepe sa creada ca ti-ai revenit...yupyyy. Zambesti si esti vesela, asa te vad ceilalti insa tu, odata ajunsa acasa plangi si iti amintesti- "ierti , dar nu uiti"-.
Astfel ai inteles poate unde ai gresit(tu consideri ca ai procedat mereu corect). Usor, te aduni si cu forte proaspete, iti oferi o a II a sansa. Asta nu inainte de a promite ca nu vei repeta greselile, scuze posibilile greseli, si te vei lasa purtata de val.
O prima greseala: esti FEMEIE=( deci) nu poti sa respecti regulile. De fiecare data se va gasi cineva/ceva care sa te puna pe ganduri. ROZ sunt primele zile, cel mult 4 saptamani. Dupa o perioada de gratie incep sa apara semnalele de alarma- un apel in minus,un mesaj interpretabil, o scuza de ultim moment- tipic masculin. De ce zic asta? Asa sunt "SENIORII" la inceput- vor sa impresioneze : TIMID---ACOMODARE--AM CUCERIT-o .
Tipic femeilor: ne lasam impresionate, desi nu aratam, telefonul devine cel mai bun prieten, devine accesoriul permanent si indispensabil, dam impresia de indiferente...si toate acestea pentru ce? Pentru ca intr-un final sa CEDAM.
WRONG!!!! cedam noi, castiga ei teritoriu- noi le aratam ca suntem topite, fericite, simtim fluturasi, iar ei sunt siguri ca "ne-au dat pe spate".
...si nu doamnelor, NU urmeaza deznodamantul cu tipica fraza:happy end". Abia acum incepe actiunea. Acea descriere a vietii de cuplu cu bune si rele...ne mai certam ca apoi sa ne impacam, ma supar eu, te superi tu, cedeaza el, cedezi tu...dar deja e cam tarzior. Cand cedeaza fata este " de rau"! Este ultima varianta. Cand MS. renunta la orgoliu inseamna ca ii este frica.

"HAI SA DISCUTAM!"- punctul culminant. Discutia filozofica si tipica....incepe cu "ne-am schimbat"(a se intelege "te-ai schimbat" ...asta pentru el)...urmeaza argumentele lui, reprosurile tale si in final doua variante:
1. PAUZA -pretext ...sa vedem cat de mult ne ducem dorul...EL: sa agate in continuare, EA: sa il astepte in continuare;
2. NU SUNT PREGATIT PENTRU O RELATIE SERIOASA- comentati voi, este mult de povestit aici.

...ne apropiem de FINAL:
EL-a scapat si se distreaza, stie ca il iubesti si oricand il vei accepta inapoi;
EA/TU- nu mai existi iar in cel mai favorabil caz te imbarbatezi si o sa iti propui sa te razbuni pe cei care vor urma...omul nepotrivit la momentul nepotrivit:))

...de aici incepe jocul BITCH, din care crezi ca vei iesi invingatoare...


B.I.T.C.H.

...and no metter how long you try to be good, you can't keep a bad girl down...


Fiecare dintre noi are un suflet. As putea imparti lumea in doua...cei care au un suflet activ si cei care au adormit cautand iubirea. Majoritatea afirma ca dragostea nu doare ci este un sentiment de implinire, un sfarsit de drum cu "happy and".
Nu sunt in masura sa comentez din moment ce inca adun cioburile propriului suflet. Ma intreb de unde atatea" faramite" din moment ce nu am zburat?! ...Si azi fac acelas lucru: ma chinuiesc sa completez puzzle-ul unui suflet pe care nu il cunosc..care imi este strain.
Cei din jur spun ca imi apartine! But i don't know! Maybe? Dar cum poti afirma ca esti stapan pe un lucru din moment ce nu ai grija lui? Cum pot eu sa recunosc...cum as putea recunoaste ca posed un suflet daca nu am avut grija sa ii fie bine???
...Privesc in trecut. Incerc sa descopar momentul in care m-am ratacit pe acest drum spre fericire. Atunci, da atunci spuneam ca sunt happy, ca imi este bine...dar ma vad plangand. Ma vad plangand, la vremea respectiva consideram ca e din dragoste. Acum ma intreb daca stiu ce inseamna "SA IUBESTI".
Recunosc! -sunt orgolioasa- un lucru bun uneori, care alteori ajunge la extrema negativa; -am ranit!- folosind drept pretext "mai bine ranesc, decat sa fiu ranita". Poate de aceea am pierdut.
BULLSHIT! Ce am pierdut? Ce am vrut sa castig?...


...urmeaza...

miercuri, 29 septembrie 2010

Cand copilaria este doar o amintire


Pfff..afara ploua, la radio se aud numai melodii de dragoste si dezamagire iar eu ...eu am o pofta imensa de ras. Nu am baut nimic, nu am nici un motiv mai special care sa imi ofere aceasta buna dispozitie, si totusi zambesc! Indragostita?!... nop. Nici acesta nu este un raspuns cortect. Sincer nici eu nu stiu, nu gasesc un motiv, dar imi place. Adevarul este ca, ceasul indica abia ora 14, iar eu nu am suparat pe nimeni si nici viceversa. Dar nu e timpul pierdut!
Ma gandesc ca poate am visat ceva frumos noaptea, dar nu! A fost un somn chiar agitat as putea spune, m-am foit toata noaptea. Dar nu am sa mai caut motive zambetului meu de azi, ci am sa profit de pe urma lui. Am sa ies sa ma plimb prin ploaie cu catelul, sa ma joc, sa imi amintesc ca sunt totusi un copil. Iar singurul lucru inocent care mi-a ramas este SURASUL.
"Copilăria şi inocenţa sunt descoperiri târzii, când amintirile şi greşelile îşi alungesc umbrele. Ni le apropiem prin regret. Nemaiavându-le, ştim ce-am pierdut.

Nu e tema copilăriei o obsesie a maturilor?"

Nuuuuu! Nu sunt un adult si nici nu vreau sa devin! Dar vorbesc despre copilarie. Ma jucam, radeam, plangeam si toata lumea era mai buna. Totul era o poveste! Poate de aceea refuz sa cresc. Nu fug de responsabilitati , doar de suferinta. Nu vreau sa rasfoiesc paginile unei inimi frante, ci sa implinesc visele unei copile. Nu vreau sa ajung printesa daca la baza sta compromisul. Prefer dragostea unui ordinar decat lacrimile alaturi de "Fat Frumos pe cal alb".
Daaaa, am crescut ! Acum citesc romane, un pic mai reale, dar nu am uitat sa visez. Si acum ma uit la desene si plang la filmele cu BARBIE, deoarece nu vreau sa ajunga o amintire. Sunt anii mei , peisajele si personajele mele.


Ne trebuie timp pentru a afla că privirea unui copil poate fi mai dramatică decât priveliştea unui cer înstelat...

miercuri, 8 septembrie 2010

A girl's broken heart story

Ce isi doresc femeile?...nici noi nu stim exact..vrem sa fim iubite, sa iubim sa simtim acei fiori si fluturasi in stomac indiferent de varsta. Pare putin si simplu de realizat...dar implica mult mai mult. Iubirea tine de existenta a 2 persoane si nu se joaca cu jumatati de masura...
STOP!...asa este, nu ti se pare!

... A girl's broken heart story... maybe it's your story...or may be...